Polisul grec: Sparta și Atena
O introducere în lumea polisurilor grecești, cu accent pe două dintre cele mai importante orașe-state: Sparta și Atena.

by Antonia Silaghi

Competențe vizate:
1.3. Localizarea în timp şi în spaţiu a faptelor şi/sau a proceselor istorice
2.1. Folosirea termenilor de specialitate în descrierea unui eveniment/proces istoric
2.3.Stabilirea de asemănări şi deosebiri referitoare la evenimente/procese istorice, pe baza unor surse diferite
Structura unui polis
Analizați imaginea și enumerați componentele unui polis.
  • Ce este acropola?
  • Dar agora?
Caracteristici generale ale polisurilor grecești
Autonomie
Polisurile erau orașe-state independente, conduse de propriile lor legi și instituții.
Cetățenie
Cetățenii aveau drepturi și obligații specifice, inclusiv participarea la guvernare.
Politică
Polisurile aveau o gamă largă de regimuri politice, de la democrație, la aristocrație sau chiar tiranie.
Organizarea internă a polisului Sparta
  1. Analizați harta și identificați poziționarea Spartei.
  1. Citiți textul de mai jos și identificați structura societății spartane precum și conducerea acesteia.
Societatea era alcătuită din: perieci (locuiau în jurul orașului Sparta și se ocupau cu agricultura, meșteșugurile, negustoria), hiloți (făceau parte din populațiile cucerite de spartani), aristoi („aristocrați”, cei care dețineau puterea și participau la conducerea statului), spartani (cetățenii originari din Sparta), numiți egali, în număr de aproximativ 9000.
Statul spartan era condus de doi regi (considerați șefi militari supremi și preoți), de „Sfatul bătrânilor” (Gerusia) și de „Adunarea poporului” (Apella), formată din spartanii majori. Organul cel mai important al statului spartan era „Colegiul celor cinci efori”, având drept de control asupra tuturor activităților.

1

2

3

4

1
Regii
Conducătorii militari și religioși ai polisului.
2
Gerousia
Consiliul bătrânilor, cu rol în luarea deciziilor importante.
3
Eforii
Funcționari publici, responsabili cu administrația și justiția.
4
Adunarea cetățenilor
Avea putere limitată, având rol consultativ.
Organizarea internă a polisului Atena
  1. Analizați harta și identificați poziționarea Atenei.
  1. Citiți textul de mai jos și identificați structura societății ateniene precum și conducerea acesteia.
Societatea era alcătuită din: meteci (oameni liberi, străini care locuiau în jurul orașului Atena și se ocupau cu agricultura, meșteșugurile, comerțul), sclavii (făceau parte din populația datornică sau prizonieri de război), și cetățenii- bărbați peste 21 ani, născuți în polis cu părinți cetățeni- cu drepturi politice (dreptul de vot).
Statul atenian era condus de cetățeni prin intermediul Adunării cetățenilor (poporului), Sfatul celor 400 (500) numit și Bule care controla cheltuielile publice, avea rol în aplicarea legilor și în politica externă, Tribunalul poporului cu atribuții juridice și mai târziu Colegiul celor 10 strategi.
Reformatori
Citiți textul și identificați pentru fiecare reformator câte două reforme. Discutați în clasă cu colegii și profesorul, aplicabilitatea acestora și impactul asupra oamenilor.
La sfârșitul secolului VII î. Hr., Dracon introducea primele legilor scrise și a justiției de stat, cu pedepse excesive. Prevedea ocuparea funcțiilor publice, în exclusivitate, de către proprietarii de pământ fără datorii, motiv pentru care această măsură nu a fost privită cu simpatie de clasele de jos. Urmează calea reformelor arhontele Solon care a interzis privarea de libertate personală pentru neplata datoriilor, a înființat tribunalul poporului (Heliaia) și Sfatul numit (Boulé). Reformele sale puneau bazele unei puternice pături mijlocii de proprietari agricoli, negustori, marinari, meșteșugari și limitau puterea aristocrației. Clistene (secolului V ​î. Hr. ​) consideră necesară împărțirea populației în 10 triburi după teritoriu și nu după avere cum fusese până atunci. Lărgește Sfatul care va fi alcătuit din 500 de membri, aleși câte 50 de fiecare trib, înființează colegiul specialiștilor militari – 10 strategi și introduce ostracizarea – exilul pe 10 ani. Cel mai de seamă reformator al Atenei a fost Pericle (secolul V ​î. Hr​) care a redus atribuțiile Areopagului (aristocratic), a salarizat funcțiile publice; a dat dreptul cetățenilor, indiferent de origine și avere, de a ocupa magistraturi în stat. Această perioadă reprezintă triumful democrației (exercitarea puterii politice de către popor prin dreptul său de a alege liber și de a fi ales în organele conducerii statului).
Organizarea internă a polisului Atena

1

2

3

4

1
Adunarea cetățenilor
Avea puterea supremă în luarea deciziilor.
2
Consiliul de 500
Propunea legi și hotărâri pentru Adunarea cetățenilor.
3
Tribunalele
Jucau rolul de justiție, hotărând în disputele dintre cetățeni.
4
Strategii
Funcționari militari, aleși anual de Adunarea cetățenilor.
Diferențe între Sparta și Atena

Atena

Sparta

Asemănări

Comparați cele două modele și identificați asemănări și deosebiri

Grupați deosebirile găsite pe domenii precum:
1
Sistem politic
2
Educație
3
Conducere
4
Structura societății
Evaluare

LearningApps

Atena și Sparta

Plasații termenii primiți, în căsuța corespunzătoare, în funcție de cunoștințele dobândite la lecția Sparta și Atena.

Colonizarea greacă
Citiți textul și răspundeți întrebărilor:
Lipsa de terenuri fertile, luptele dintre polisuri, pasiunea pentru navigat și curiozitatea de a descoperi noi teritorii, surplusul de produse și necesitatea de a găsi noi piețe de desfacere au determinat între secolele VIII-VI î.Hr o migrație a grecilor spre teritorii noi din bazinul Marii Mediterane și a Mării Negre, unde au întemeiat așezări noi, numite colonii. Coloniile erau construite după modelul metropolei- orașul-stat din care proveneau grecii care le-au întemeiat. Coloniile erau formate dintr-o cetate, pământul din jur, portul apropiat, acropola, etc. Noile oraşe-stat erau atât centre de producție, cât şi de schimb. Între colonii și metropole apăreau relații comerciale. Coloniştii se ocupau cu meşteşugurile şi comerțul, produceau vase, unelte, arme şi bijuterii pe care le comercializau la schimb cu alte produse precum grâu, miere, vite, sare etc. Din metropole, aduceau ăn colonii ulei de măsline şi vinuri, țesături fine, astfel cultura și modul de viață al grecilor răspândindu-se și în teritoriile învecinate coloniilor.
  1. Ce este colonizarea greacă?
  1. În ce perioadă s-a petrecut?
  1. Care au cauzele acestui proces?
  1. Ce înțelegem prin termenul de colonie? dar prin cel de metropolă?
Analizați harta de mai jos și identificați cele mai importante colonii din bazinul Mediteranei și cel al Mării Negre.
Războaiele Atenei cu Imperiul Persan

Vizionați animațiile și identificați:

Mozaik Digital Education and Learning echipamentul hopliților greci armele folosite de cele două tabere conducătorii implicați locul bătăliilor și finalitatea lor. Realizați o axă cronologică cu principalele evenimente ale războaielor medice.

1
Războaiele medice (502-449 î.Hr)
Conflicte între Atena și Imperiul Persan care a crescut prestigiul Atenei în rândul polisurilor grecești
2
Cauzele
Extinderea stăpânirii perdane și mărirea taxelor tributare.
3
Consecințe
Creșterea prestigiului Atenei și forndarea Ligii de la Delos.
Conflictele dintre Sparta și Atena
1
Războiul Peloponesiac (431-404 î.Hr.)
Un conflict major între Sparta și Atena, care a devastat Grecia Antică.
2
Cauzele
Tensiuni politice, economice și militare între cele două polisuri.
3
Consecințe
Scadere a populației grecești, distrugerea unor orașe și slăbirea puterii grecești.
Impactul polisurilor asupra societății și culturii grecești
Cultura
Polisurile au stimulat dezvoltarea culturii, filosofiei, artei și literaturii grecești.
Filosofia
Polisurile au permis apariția unor mari gânditori, precum Socrate, Platon și Aristotel.
Societatea
Polisurile au contribuit la formarea identității grecești și la dezvoltarea societății grecești.
Moștenirea polisurilor și lecțiile pentru lumea modernă
Echilibrul dintre libertate și ordine
Polisurile grecești au demonstrat importanța echilibrului dintre libertatea individuală și ordinea socială.
Importanța participării cetățenești
Polisurile grecești au subliniat rolul vital al participării cetățenilor la luarea deciziilor.
Valoarea cunoașterii și a educației
Polisurile grecești au promovat o cultură a cunoașterii și au valorizat educația.
Întrecere:
Pe baza cunoștințelor dobândite la aceste lecții, realizați o întrecere și valorizați-vă premiul. Cel care termină pe primul loc primește nota 10 (zece)!

LearningApps

Polisul grec. Sparta și Atena

Pe parcursul întrecerii veți parcurge lecțiile Polisul grec.Sparta și Atena, Războaiele grecilor și colonizarea greacă.